Serile de joi de la Atelier, așa cum sunt văzute de mine, se mută deocamdată aici, pe noul meu blog. Și acest prim articol postat aici, în afară de cel de salut, este unul important, pentru că prezintă cititorilor mei un scriitor băcăuan de valoare, membru al Uniunii Scriitorilor din România, pe Theodor George Calcan. Seara literară organizată de Cristina Ștefan, sub egida Școlii Populare de Artă, a fost una specială din mai multe puncte de vedere. Unul dintre ele a fost înregistrarea integrală a întâlnirii de către un operator al unui nou canal TV din Bacău. Apoi, prezentarea unei personalități, așa cum este Theodor George Calcan, este o provocare în sine, fiind vorba despre un poet-filozof sau filozof-poet așa cum l-a numit Cecilia Moldovan, un poet în ale cărui versuri recunoști cu ușurință „erudiția, reperele artistice, metafizica sau meditația”, așa cum și-a început prezentarea Cristina Ștefan.

13265965_1266089170085432_3228496182910430106_n

Theodor Calcan scrie de 45 de ani, timp în care a publicat şase cărţi, fiind adeptul calităţii în pofida cantităţii, considerând că a publica în câteva reviste pe an şi a scoate o carte la câţiva ani este suficient. Scopul declarat al cărţilor domniei sale este acela de „a-l câştiga pe cititor de partea poeziei”. Istorisirile şi mărturisirile poetului ne-au făcut să-i înţelegem parcursul poetic, începând cu întâlnirea cu Nicolae Manolescu, de pe vremea când Theodor Calcan avea 17-18 ani, dar şi cu alţi oameni extrem de pitoreşti şi până la mediul online de astăzi, care din păcate poate naşte monştri.

1936182_1266089150085434_1028474832427700226_n

Primul poem discutat la propunerea Cristinei Ştefan, a fost Ceasornicarul din Strasbourg, „poem cu un început elegiac, tandru, ca o resemnare metodică de anotimp tomnatic, neprevestind sub nicio formă furtuna ce o provoacă, de fapt, acest lin şi lent meditativ”. Au citit din această poezie Carina Văduvoiu şi Sorin Coadă, descoperind „un lirism nou care incită la lectură, te invită să duci poemul până la capăt”.

„Nici cuvinte, nici lucruri de contemplat

Ci doar vocabule reci folosite ca semne

Nu ştii încă bine

Ce-i viaţa

Dar nici ce-i moartea

Nu vrei să afli ce poate să fie…”

13226776_1266089886752027_8011475742061988225_n

Cecilia Moldovan a menţionat că „Theodor Calcan se mişcă lejer în spaţiu şi timp prin mijlocirea livrescului. Cartea sa este un monument de cultură, de erudiţie, pus pe aripile imaginaţiei, culturii, autoreflexiei. Poetul reuşeşte să adune din spaţii şi timpuri diferite, reuşeşte ca el însuşi să facă imixtiune în acea lume, pentru a transmite un mesaj pur ideatic. Este un mare fan Kafka, al absurdului Kafka”, apropo de al treilea volum al poetului, Bărbierindu-l pe Kafka. Teodor Calcan a replicat că „Poezia in sine mă propulseaz spre Kafka, eu fac eforturi disperate să rămân în realitatea, nu neapărat imediată, dar măcar în cea subiectivă.”

13263683_1266089790085370_5819607221568142012_n

Au comentat şi citit pe tema cărţii Anul şarpelui Glykon toţi participanţii la întâlnire, Carina Văduvoiu, Sorin Coadă, Oana Gheorghe, Ramona Roman, Mioara Băluţă, Rodica Dascălu şi subsemnata.

Seara s-a încheiat în aceeaşi atmosferă plăcută, deschisă, tot cu unele mici poveşti spuse cu umor de poetul Theodor Calcan. Ne-am despărţit aşteptând viitoarea Seară literară, aceasta fiind şi ultima pe acest an şcolar.

Uraaa, se apropie vacanţa 🙂 Sper să ne revedem cu drag din toamnă.

Lasă un răspuns