Aș scrie un poem despre tine
dar pentru asta ar trebui să fii
să cobori panta unui ropot de ploaie
să ascunzi luna în ultimul vis
al nopții de piatră.
Altădată poemele se scriau ușor
nici nu trebuia să te știu
nu mă îndoiam de nimic
te strângeam în palmă
ca pe țesătura fină a dimineții.
Acum e timpul să ne oprim
odihnește-ți inima lângă mine
eu tac
îmi imaginez că-i târziu.
