Într-o epidemie de tăcere

nu poți decât să torni

temelie acelui pustiu

din inima ta

când heruvimi zeloși

spală păcatul de moarte

al clipelor netrăite

lebede sub un pod trivial

pe apele nesătule ale timpului.

 

Doar lampa stricată a unui aladin

ne mai poate salva

foamea de iubire

călăuza unui suflet demachiat

de gelozia uitării de sine.

 

Indiferența

nici nu ne mai ține minte.

 

Lasă un răspuns