Ne îndeletniceam cu umplerea golurilor

din noi.

Uneori foloseam vorbe puține

pentru a ne ierta

făceam noduri strânse

între ce-a fost și ce va fi

alergam la răscruce de drumuri

doar ca să ne privim pașii pierduți.

Alteori orbecăiam prin întuneric

ca prin lumină

dragostea ne era

mai grea decât durerea.

Lasă un răspuns