Să mai stau puțin în pat.
Să țin ochii închiși
ca să nu pierd nimic din ce am strâns
cu migală
zi după zi
an după an
deceniu după deceniu.
Să fiu scoică
șlefuind cu migală
cu vechea pilă de unghii
perla fără trecut
și fără viitor
a sufletului meu.
Fetus, ou, sursă infinită
pom înflorit și sămânță
piele și mușchi
rugăciune și răscoală
toate în același timp
în sertarul veșnic al cerului.
Abia după aceea
pot să devin
treptat
cea dinafară.
