Am văzut un om mergând prin zăpadă.
Ar fi putut să fie un lup
un faun
un rege
ar fi putut să fie orice
gratiile nopții nu mai aveau efect asupra lui.
Oricât de mult ar fi mers
avea lumină în gânduri liniște în ochi
avea tăcerea întinsă pe palme
avea orice
atât cât să ajungă.
Într-o astfel de iarnă
era atât de simplu să trăiască.
Nu trebuia decât
să simtă câte ceva
să creadă câte ceva
să uite câte ceva
așa că s-a gândit să plece.
Înger fusese destul.
